Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori”ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
Scurta monografie a localității Techirghiol, inserată în acest ghid, ne informează despre proprietățile speciale ale apei si nămolului din lacul omonim, comparativ cu facilitățile altor celebre stațiuni balneare europene. Sunt publicate „dispozițiuni generale pentru vizitatorii stabilimentelor de băi”, legendele locului, dar și taxele de cură, de transport sau de cazare
Astăzi vom aborda a doua parte a volumului mai sus menționat dedicată Techirghiolului. Capitolul, mai restrâns decât cel dedicat Constanței, abordează pe câteva zeci de pagini informații importante, captivante și relevante pentru un turist al anului 1924 dornic să vizite localitatea. În cele ce urmează redăm debutul expunerii autorilor care prezintă în mod general locul. Sunt incluse detalii despre climă, așezare, aer etc. Sunt integrate și două citate ale unor specialiaști în domeniu.
Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos:
„Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică
Localitatea este situată pe malul mărei la 18 km. de oraşul Constanţa la o altitudine de 20 m. Latitudine nordică 44 gr. 11’ şi longitudine estică 28 gr. 37’ într’o poziţie splendidă, având plaja largă şi inimoasă, mărginită de o faleză înaltă şi accidentată. Superioritatea deci a acestei staţiuni asupra celorlalte similare, e vecinătatea mărei şi sunt îndeajuns cunoscute de toată lumea, efectele regeneratoare puternice, pe cari le are aerul mărei şi razele solare asupra copiilor scrofuloşi, rachitici, anemici, precum și asupra persoanelor adulte debilitate şi surmenate.
Doctorul I. N. Dona în cartea sa intitulată «Tekirghiolul» spune: «Plaja Tekirghiolului e ferită de curenţi şi vântul nordic, prin faleza sa înaltă şi prin trei colţuri sau promontorii cari îi formează ca trei ziduri de apărare. Orientarea unei plaje faţă cu vânturile dominante ale regiunei importă foarte mult din punct de vedere climatoterapic.
Interesul este ca plaja să fie astfel aşezată, încât vântul care suflă mai des, să fie cel ce vine dinspre mare, aducând cu sine aerul curat şi încărcat de vapori şi exalaţii marine ale largului. Aşa este plaja dela Tekirghiol, unde media vânturilor de mare, după observaţiile; anemologice, este de 50 la sută.
D-l Doctor Al. Saabner-Tuduri în lucrarea sa «Apele Minerale şi Staţiunile Climaterice din România» la pagina 557 spune «Localitatea de pe malul Mării, capul Tuzla poate fi şi o staţiune climaterică maritimă. Cele zise despre climatologia Constanţei se pot aplica şi pentru Tekirghiol, de oarece am zis că clima Constanţei se poate lua, ca tip, pentru întreg litoralul român al Mării-Negre. Clima e dulce şi constantă, vântul predominant, este Est și Vest-Est; variaţia temperaturei de la o zi la alta este minimă şi nu se observă tranziţiuni repezi.
Capul Tuzla este mai proeminent în mare ca Capul Constanţa, este dar mai salubru, aerul este mal curat, deci are o poziţie care îndeplineşte toate condiţiunile unei Staţiuni Climaţerice Maritime».“