Comediograful grec Metagenes (sec. V î. H.) a introdus în piesa „Iubitorul de jertfe” personajul Acestor, din tribul trac al misienilor/moesienilor dintre Dunăre, munții Balcani și Marea Neagră.
Metagenes a fost, probabil, fiul unui sclav care a dobândit cetățenia marelui polis Atena.
El a fost contemporan cu concetățenii săi Aristofan (450-385 î. H.), cel mai important comediograf grec antic, și Teopomp . Scriitorul a obținut două victorii la concursurile de comedii.
Opera sa s-a păstrat fragmentar, câteva titluri fiind menționate în enciclopedia bizantină Suida din sec. X.
În Filothetes/Iubitorul de jertfe (Fr. 2), Metagenes menționează dobândirea cetățeniei ateniene de către un sac din Misia: „- O, cetățeni, sufăr îngrozitor! Dar cine oare acum nu e cetățean dacă nu <sacul> din Misia și bastardul lui Callias?”
În Scoliile la „Viespile” (1221) lui Aristofan (comentarii ulterioare) se explică: „Poeții comici îl iau în derâdere pe străinul Acestor, autor tragic care este denumit <sacul>. Teopomp, în Tisamenos, nu-l numește în chip generic <străin?, ci <misian>?. La fel și Metagenes, în Iubitorul de jertfe.”
Personajul Acestor este menționat și de comediografii contemporani Callias și Teopomp.
„Misian” este o formă coruptă a cuvântului „moesian”, trib tracic din familia de popoare indoeuropene, care a dat apoi numele provinciei romane Moesia dintre Istros/Dunăre, Pontos Euxinos/Marea Neagră și munții Haemus/Balcani.
În 1964, istoriografia românească (Izvoarele..., I) considera „probabil” să fie vorba de un sac de la Istros/Dunărea de Jos, avându-se în vedere menționarea în regiune a cetății Sacidava (Vasile Pârvan, Getica, 1926, p. 15, 119, 271-272). De asemenea, dezvoltarea relațiilor greco-trace în epocă ar fi făcut posibilă ca un „trac din Moesia” să fi primit cetățenia ateniană și să fi scris piese de teatru în greacă.
Informații din zona Dunării Inferioare puteau fi obținute de grecii metropolitani de la coloniile lor în dezvoltare de pe litoralul vestic al Mării Negre: Orgame/Argamum, Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia și Dionysopolis/Balcic.
Bibliografie cronologică
WILLIAM SMITH, A Dictionary of Greek and Roman biography and mythology, 1813-1893, p. 1054.
AUGUST MEINEKE & FRIEDRICH BOTHE (ed.), Poetarum comicorum graecorum fragmenta, A. Didot, Paris, 1855, p. 287-290.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, p. 92-93 (XVII. Metagenes)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Teopomp (sec. V î. H.) - „Tisamenos”
Galerie foto: