#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, „un creator capabil să treacă dincolo de erudiţie şi inteligenţă şi să îşi atragă cititorul într-un experiment cultural“

Motto: „Cunoașterea este puntea care ne conectează cu toți cei care au trăit vreodată înaintea noastră. De la civilizație la civilizație și de la viață la viață, contribuim cu poveștile individuale care devin istoria noastră colectivă.
Indiferent cât de bine păstrăm informațiile despre trecut, cuvintele din aceste povestiri nu sunt decât «informații» până la momentul în care le dăm un înțeles. Modul în care aplicăm ceea ce știm despre trecutul nostru devine înțelepciunea prezentului”. (Gregg Braden)
 

 
Anul acesta, în cadrul celei de-a treia ediții „Ziua Dobrogei“, organizată de ZIUA de Constanța sâmbătă, 23 noiembrie, cu tema „Dobrogea în documente diplomatice românești. 1878-1884”, vor fi conferite, post-mortem, distincția „Meritul Dobrogean“, însoțită de medalia „Dionisie Exiguul“, unui număr de cinci personalități care au marcat definitoriu devenirea provinciei dintre Dunăre și Mare:
- arheolog, cercetător, Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007)
- colonel Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar și istoric
- fizician dobrogean, membru corespondent al Academiei Române - Musa Geavit (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010)
- prozator, poet, memorialist și critic literar - Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005) 
publicistul Constantin Sarry (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960)  - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.
 
În cele ce urmează, puteţi citi un portret sentimental al personalităţii lui Pericle Martinescu, realizat de prof. dr. Mihaela Matache, care în anul 2013 a susţinut la Universitatea „Ovidius“, Constanţa, teza de doctorat „Pericle Martinescu. Studiu monografic”.
 
Mărturisesc faptul că a scrie despre scriitorul dobrogean Pericle Martinescu, cu ocazia omagierii sale în cadrul evenimentului Ziua Dobrogei, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa, a fost o provocare, dar şi o sarcină foarte dificilă. Despre impresionanta activitate şi despre multiplele laturi ale complexei sale personalităţi, se pot spune foarte multe lucruri, dar acest eveniment mă determină să rezum bogata sa bibliografie şi evoluţie culturală şi spirituală. Scriitorul dobrogean face parte din categoria acelor oameni modeşti, discreţi, erudiţi, rafinaţi, cu o impresionantă putere creatoare şi perseverenţă, de o rară exemplaritate. 
 
Pericle Martinescu s-a născut la data de 11 februarie 1911 în Viişoara, un un sat în comuna Cobadin din judeţul Constanţa. După primii ani de şcoală, urmează Liceul „Mircea cel Bătrîn" din Constanţa, continuand studiile la Liceul „Andrei Saguna" din Braşov. Copil al unor ţărani dobrogeni, Pericle Martinescu, care experimentase viaţa pastorală, se caracterizează prin sensibilitate şi delicateţea sufletească, devenind un mare iubitor de muzică, un adorator al femeilor. „Omul de o şchioapă”, cum se autodefineste, de o vastă cultură, ca mai toţi scriitorii ce se circumscriu „tinerei generaţii" de la 1930, căreia îi aparţinea, Pericle Martinescu a fost în tinereţe un romantic, un iubitor al eternului mister feminin. Apelând la (auto)ironie afirma faptul că „Sunt frate cu un fir de iarbă! Pe el îl rumegă Boul, pe mine mă rumegă iubirea!” (Pseudopoeme)
 
Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1935). Referent la Biblioteca Municipală din capitală (1935-l942), secretar de presă la Direcţia de Presă din Ministerul Propagandei Naţionale (1942-l944), traducător a peste 40 de volume şi un veritabil scriitor, Pericle Martinescu a colaborat la principalele, revista interbelice („Vremea", „România literară", „Viaţa literară", „Reporter", „Familia") , fiind  unul din reprezentanţii cei mai activi şi mai entuziaşti ai mişcării literare interbelice.
 
A scrie despre Pericle Martinescu este o provocare deoarece reprezintă o personalitate de excepţie, unul dintre acei creatori care îşi pun amprenta asupra unei epoci. Ca om, Pericle Martinescu este un etalon  al spiritului enciclopedic, fire dilematică, prieten altruist, erudit, dinamic şi metodic, dar şi un scriitor rafinat, critic acid sau timid, diarist autentic şi fin traducător. Fire boemă, având un temperament pasional, meloman, scriitorul este un solitar, romantic, impunându-se prin seducţia intelectuală.
 
Ceea ce impresionează, fără îndoială, la acest creator plurivalent este naturaleţea cu care a integrat în întreaga sa opera o nouă privire globală asupra tuturor elementelor lumii: de la sensibilitate la pragmatism, de la naţional la global, de la empatie la apatie. 
 
Scriitorul dobrogean s-a bucurat de o existenţă longevivă (1911-2006) publicând în perioada interbelică, postbelică şi post-decembristă, fiind participant activ, martor şi victimă ale Istoriei, boem, admirator al frumuseţii feminine, fără a abandona reflecţia filozofică, politică şi culturală, scriitorul trăieşte intens, cu pasiune sau cu deznădejde, evenimente marcante. Vizionarismul este o altă trăsătură a acestui scriitor, evidenţiată de observaţiile privind evoluţia istoriei. Opera sa memorialistică este dominată de notaţii tranşante, riguroase, capabile să  fixeaze trăsăturile esenţiale ale evenimentelor. De aceea, de numele lui Pericle Martinescu se leagă o operă, antumă şi postumă, dar şi o istorie pe care diaristul o surprinde cu regularitate sau cu intermitenţă sub forma unei autentice literaturi de sertar, pană în decembrie 1989. Paginile sale de jurnal relevă un autor cu talent memorialistic de tip intelectual.
 
Activitatea  literară o putem aprecia prin prisma următoarelor realizări: „Adolescenţii de la Braşov”, „Sunt frate cu un fir de iarbă”, „Costache Negri”, „Retroproiecţii literare”, „Umbre pe pânza vremii”, „Excursie în Ciclade”, „Umbre pe pânza vremii”, „Excursie în Ciclade”, „Visul cavalerului”, „Figuri în filigran”, „Odiseea editării «Poeziilor» lui Eminescu în prima sută de ani, 1884 – 1984”, „Existenţe şi creaţii literare”, „Jurnal intermitent”, „Balada morţii lui Edgar Poe”, „Vulcanul iubirii - Confesiune patetică-pagini de jurnal intim (1939)”, „Uraganul istoriei - Pagini de jurnal intim - Anul 1940”, „Uraganul istoriei - Pagini de jurnal intim - Anul 1941-1945, Bombe şi boemă”.
 
Vorbind despre relaţia om-istorie, în cazul acestui scriitor dobrogean, sunt relevante opera memorialistică, viaţa culturală, economică, socială, politică a ţării, destăinuindu-se unui lector contemporan, dar şi unei posterităţi interesate să cunoască lumea tematizată la nivelul jurnalului.
 
Prin mărturisirile autorului, lectorul descoperă teroarea impusă de presiunea ideologiei comuniste, al cărei efect îl constituie autocenzura. Pericle Martinescu îşi recunoaşte limitele impuse de existenţa instituţiei numite „Cenzură”, de care se teme, evitând astfel destăinuirea adevărului absolut. Acesta experimentează drama dedublării, trăită de o mare parte din intelectualitatea românească şi est-europeană în timpul dictaturii. Un lector neavizat sau cu o viziune radicală, îi poate reproşa scriitorului absenţa opoziţiei şi a fermităţii, dar poate că vârsta îi conferă dreptul de a spune adevărul pe „jumătate”.
 
În „Visul cavalerului”, carte publicată în 1998, când personajul alegoric numit Alter-Ego îi cere să îşi exprime opinia faţă de prezent, Ego îi răspunde: „M-aş feri să mă pronunţ… N-am nici libertatea, nici curajul să vorbesc, aşa cum s-ar cuveni, despre prezent. Chiar cele ce am relatat până acum au fost adevăruri dezvăluite numai pe jumătate, rostite cu lacătul la gură, căci Adevărul întreg niciodată - şi cu atât mai puţin azi! Nu poate fi pus în lumină”.
 
Prozator, poet, memorialist şi critic literar, cu o vastă activitate publicistică în perioada interbelică, Pericle Martinescu s-a remarcat în fiecare dintre aceste domenii, într-un mod inegal, fără a reuşi să depăşească, în timpul vieţii, limitele unui cvasianonimat.
 
Realizările unui om pot fi elogiate detaliat pe pagini întregi sau exprimate printr-o trecere sumară în revistă, referindu-mă la cifre: cărţi, articole, traduceri şi societăţi la care a aderat sau nu.  Parcurgerea spaţiului cultural românesc pentru a îi evidenţia valoarea şi a-l plasa ierarhic face parte din seria acelor acte de cultură recurente mai mult sau mai puţin elocvente pentru un creator complex care experimentează şi trăieşte toate stările: ”[...] iubire, durere, frumuseţe, disperare, exaltări, toată gama sentimentelor omeneşti”.
 
De unde vine farmecul intelectual  al lui Pericle Martinescu? Acesta este un creator capabil  să treacă dincolo de erudiţie şi inteligenţă şi să îşi atragă cititorul într-un experiment cultural. Tensiunea faptului trăit, existenţa spirituală, implicarea analitică, responsabilă, în istorie, longevitatea, fineţea şi acribia scrisului sau sunt doar câteva dintre multiplele ingrediente ale acestui scriitor dobrogean. Întreaga sa activitate surprinde contribuţia unei personalităţi complexe, care se cere descoperit, având în vedere faptul că imaginea omului, martor al istoriei româneşti aproape un secol, este dublată de cea a unui artist care a ştiut să transfigureze, cu modalităţile specifice, această lume.
 
Despre prof. Mihaela Matache
 
Şi-a început activitatea la Şcoala Gimnazială nr. 3 Năvodari, în anul 2002, ca profesor de limba engleză, ca mai apoi, după susţinerea concursului de Titularizare, pentru Catedra de limba şi literatura română, la care a obţinut nota 9,30, să ajungă să predea la cunoscute unităţi de învăţământ ale Constanţei, precum Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, Liceul Teoretic „Ovidius”, Colegiul Naţional de Artă „Regina Maria”.
De la 1 septembrie 2018, în urma susţinerii unui alt concurs, ocupă postul de profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Militar „Alexandru Ioan Cuza”.
Deţine titlul de doctor în Ştiinţe Filologice, specializarea Literatura română, cu teza de doctorat: „Pericle Martinescu. Studiu monografic”, susţinută la Universitatea „Ovidius“, Constanţa în anul 2013.
 
Citește și:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#citeşteDobrogea Pericle Martinescu… „Umbre pe pânza vremii“. 108 ani de la naşterea unuia dintre cei mai interesanţi scriitori dobrogeni

#sărbătoreşteDobrogea141 Interviu cu scriitorul Pericle Martinescu, realizat de istoricul Filip Lucian Iorga - „Eu nu mă exprimam în public, dar simţeam nevoia; şi mă exprimam în faţa unei foi de hârtie“ (document)

#sărbătoreşteDobrogea141 Pericle Martinescu, scriitorul Dobrogei