În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“ (apărut în 1999), unde istoricul Stoica Lascu a adunat preţioase documente referitoare la provincia dintre Dunăre şi mare, regăsim un articol intitulat „Politica în Dobrogea”, publicat în ziarul „Constanţa”, IX, Nr. 297, din 2 mai 1899.
Cu vervă și patriotism, autorul combate ideea înființării unor asociații sau cluburi de diverse apartenențe în Constanța, „boirea lor cu culorile partidelor politice din ţară”, atâta vreme cât, în Dobrogea, n-ar trebui servite decât interesele românismului, fiind necesar ca toată lumea să conlucreze „pentru a aduce la îndeplinire opera de regenerare a acestei provincii, fără a ţine compt cărei culori politice aparţin cei puşi în capul administraţiei şi guvernul ce i-a rânduit”.
E limpede că, la mai bine de două decenii după revenirea Dobrogei sub administrație românească, încă se impune lupta neobosită pentru definitiva integrare a provinciei „la Patria-mumă”, prin concentrarea tuturor eforturilor și susținerea doar a intereselor locale, din poziție echidistantă față de partidele care se succed la conducere țării.
 

„Într'o informaţie dată din Constanţa şi publicată mai deunăzi de unul din ziarele guvernamentale din Bucureşti s'a scris că cetăţenii acestui oraş ar fi decis formarea unui club politic conservator.
Zelosul informator al ziarului oficios a luat dorinţa sa drept realitate. Nu s'a decis nimica aşa ceva.
Înființarea unuI club cu colorit politic, mai ales conservator, - acum când sunt conservatorii la putere  n'ar avea nici-o noimă. LocuitoriI indigeni ai Dobrogei neputând ţinea nici de cald nici de frig regimurilor ce alternativ guvernează ţara, ar fi lucru fără nici un rost, dacă nu chiar periculos, pentru eI, boirea lor cu culorile partidelor politice din ţară.
Aceasta am spus'o în nenumerate rânduri şi am dovedit'o cu ţinuta noastră întreagă, necăutând să facem, printre autohtonii Dobrogei, adepţi pentru partidul ale căruia idei le profesăm. - Ne pare rău că mai trebue să revenim asupra atâtor declaraţii ce am făcut.
Românii veniţi aici de peste Dunăre şi de peste hotare, fie foşti funcționari, fie profesionişti, comercianţi sau cultivatori, economi şi plugari, pot face ori-ce politică. Nimenea nu s'a interesat, până în timpul din urmă, cărei grupări politice au aparţinut şi ce sentimente intime au cultivat.
Atâtea manifeste oficiale, între cari circulara dată de d-l Colonel Chiriţescu, la numirea sa ca prefect al judeţului Constanţa, au esplicat îndestul de bine norma politică ce de atâta timp s'a urmat, cu privire la numirile de slujbaşi, mai cu seamă.
Singurul lucru ce s'ar putea face, fără a indispune pe nimenea, fără a se înstreina simpatiile guvernelor pentru Dobrogea, ar fi înfiinţarea unui, fie zis club politic, compus din toţi acei cari doresc şi vor să lucreze pentru desfiinţarea regimului escepţional ce ne guvernează şi pentru încorporarea definitivă a provinciei la Patria-mumă. - Atât şi nimic maI mult, deocamdată.
Vom vedea în urmă ce avem de făcut. Cei ce au asistat la întrunirea pentru drepturile politice din Constanţa, au văzut că cestiunea este destul de coaptă, ca să zicem aşa: pot lua ori-ce iniţiativă.
Noi, de acum zece ani am combătut ori-ce diferenţiare pe cestii de credinţe politice.
Dobrogenii vechi 'şi aduc aminte de toate silinţele ce ne-am dat, începând cu primul numer al ziarului nostru, a desbăra pe confraţii de pe atuncI, din Constanţa şi Tulcea, de o deprindere atât de păgubitoare pentru interesele noastre acestei provincii cu culorile de tot feliul ale diferitelor partide şi grupuri politice din ţară, - angajându'i pe toţi a lucra numai pentru românism şi prosperitatea economică a provincieI cisdunărene.
Graţie simţului feciorelnic al Dobrogenilor, propaganda noastră a prins. Astăzi toată lumea e de acord că nu trebue şi nu se face politică în Dobrogea, alta de cât acea a intereselor locale.
Eată, în această privinţă, o declaraţie lămurită a ziarului cel mai serios din câte a esistat până acum în capitala judeţului vecin.

 DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Confratele Istrul, în primul său articol de la 25 Aprilie a. c. răspunzând ziarului "Adeverul", la atacurile ce s'au adus prefectuluI Neniţescu, pentru remânerea sa în slujbă, sub conservatori scrie:
De şi ca dobrogeni nu facem politică în sensul ce se da acestui cuvânt în ţară, totuşi ca români, ca oameni ale căror interese sunt strâns legate de mersul treburilor din ţară şi mai ales că unii dintre noi 'şi au obârşia dincolo de Dunărea, fie-care din noi avem simpatiile şi antipatiile noastre care ne silesc a gravita în jurul unei sau altei din cele două partide politice din care face parte marea majoritate a cetăţenilor ţărei şi la ocasie ne grăbim a ne exprima sentimentele noastre faţă cu una sau alta din acele două partide ceia ce adesea ori provoca discuţiuni între noi, care totuşi nu ţin de cât o clipă căci îndată ce eşim de pe tărâmul discuţiunei şi aruncând ochii în jurul nostru vedem situaţia în care ne aflăm noi românii din Dobrogea, înconjuraţi de neamuri străine, din cari unile se luptă în potriva noastră şi nu se sfiesc, a da pe faţă sentimentele lor antiromâneşti, înţelegem că noi aci în Dobrogea nu putem fi nici liberali nici conservatori, ci pur şi simplu români şi atâta tot.
În lupta ce se dă între noi şi adversarii noştri şi până vom isbuti a face ca aspiraţiunile noastre se devină realităţi noi avem absoluta necesitate de sprijinul guvernului şi de o administraţie cinstită şi mai presus de toate românească. De aceia ori de câte ori am avut o atare administraţiune ne-am grăbit cu toţI să'i dăm sprijinul nostru şi să conlucrăm pentru a aduce la îndeplinire opera de regenerare a acestei provincii fără a ţine compt cărei culori politice aparţin cei puşi în capul administraţiei şi guvernul ce i-a rânduit şi tot pentru acest motiv am combătut administraţiile rele şi guvernele sub care ele au funcţionat fără a voi să ţinem compt dacă acele guverne a fost conservatoare sau liberale.
Aşa de pildă noi în ceia ce ne priveşte personal, de şi am profesat în tot-d'auna principii conservatoare, şi când împrejurări ne-a făcut să ne strămutăm în ţară am combătut în rîndurile Partidului Conservator, aci în Dobrogea am lăsat la o parte credinţele noastre politice şi am blamat administraţia unor prefecţi conservatori ale căror procedeuri erau contrare tendinţelor şi aspiraţiunilor noastre naţionale.
Colecţia ziarului nostru e de faţă, spre a mărturisi că în tot timpul, de zece ani, de când foaia noastră apare, n'am servit de cât interesele Românismului, fară privire la culoarea politică a guvernanţilor ce ne-au administrat. Aşa am înţeles noi partea de devotament pe care am putut'o sacrifica pentru binele general.”

 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


 
Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto:

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita regelui Carol I şi a principelui Ferdinand la Constanţa