Logograful grec Ellanikos/Hellanicos (sec. V. î. H.) a menționat în „Întemeieri de neamuri și orașe” și „Obiceiuri barbare” pe traci și rolul lui Zamolxis în religia geților.
Hellanicos s-a născut în
polis-ul
grec Mitilene din insula Lesbos din Marea Ege
e și a trăit, cu aproximație, în perioada
480 î. H. – 406 î. H.
În călătoriile sale, el a cules
mituri și legende pe care le-a grupat în operele sale pe criteriul cronologic sau cel geografic. Alături de
Hecataios, face parte din categoria
logografilor, autori care l-au precedat pe
Herodot (sec. V î. H.), „
părintele istoriei”.
Lucrările sale s-au păstrat fragmentar în operele unor scriitori ulteriori. Într-un fragment din
„Întemeieri de neamuri și orașe” (Fr. 66
), păstrată în opera literatului grec
Athenaios (X, 47, C
) din sec. II,
Hellanicos amintește un obicei alimentar al
tracilor din familia de popoare
indoeuropene: „
Ei beau bere făcută din niște rădăcini, întocmai ca tracii care beau bere făcută din orz.”
Într-un fragment din lucrarea
Barbarika Nomima/
Obiceiuri barbare (Fr. 73
) despre etnografia popoarelor din afara lumii grecești, păstrat în
enciclopedia bizantină Suidas din sec. X la articolul despre
Zamolxis (ET. M. 407, 45),
Hellanicos menționează rolul acestuia în
religia geților, ramură a tracilor: „Scitul fiind robul lui Pitagora – cum ne povestește Herodot în cartea IV (95) – înapoindu-se la el în țară a dat învățături oamenilor cu privire la nemurirea sufletului. Mnaseas spune că la geți este cinstit Cronos și că el poartă numele Zamolxis.
Hellanicos în `Obiceiuri barbare` zice că [Z.]
a fost un grec care a arătat geților din Tracia ritul inițierii religioase. El le spunea că nici el și nici cei din tovărășia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile. În vreme ce spunea toate acestea, el și-a construit o casă sub pământ, apoi – dispărând pe neașteptate din ochii tracilor – a trăit într-însă. Însă geții îi duceau dorul. În al patrulea an, a reapărut și tracii credeau tot ce le spunea.
Povestesc unii că Zamolxis a fost rob la Pitagora, fiul lui Mnesarchos, din Samos. Eliberat, a născocit acest lucruri. Dar mi se pare că Zamolxis a trăit cu mult înaintea lui Pitagora. Cred în nemurire și terizii și crobizii. Ei spun că cei morți pleacă la Zamolxis și că se vor reîntoarce. Din totodeauna ei crezut că acest lucruri sunt adevărate. Aduc jertfe și benchetuiesc ca și cum mortul se va reîntoarce.”
În sec. V î. H., coloniile grecești de pe litoralul vestic al
Pontos Euxinos/
Marea Neagră, ca
Histria/Istria, Tomis/Constanța,
Callatis/Mangalia și
Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria) erau în plină dezvoltare și, ca urmare, informații despre
geți puteau veni și de aici.
Bibliografie cronologică
FELIX JACOBY (ed.),
Die Fragmente der griechischen Historiker, Weidman, Berlin, I, 1923, p. 125-126.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR,
Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964., (VIII. Hellanikos)
ION I. RUSSU,
Religia dacilor, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, Cluj, V, 1944-1948, p. 61-139.
HORIA DUMITRU OPREA,
Istoriografia greacă și elenistică (I), „Istorii regăsite”, 13 februarie 2013,
https://istoriiregasite.wordpress.com/
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Sofokleos (497 î.H. - 405 î.H.) - „Oedip rege”, „Tereu”, „Triptolem” (galerie foto)
Galerie foto: