Istoria Dobrogei - Instituții Unitățile auxiliare romane (galerie foto)

Cohors de infanterie și ala de cavalerie erau unități auxilia ale armatei romane recrutate din rândul popoarelor supuse, care își păstrau echipamentul și tactica de luptă tradiționale. Până în timpul domniei împăratului Traianus (98-117), Dobrogea a fost apărată numai de unități auxiliare.
 


Dobrogea a fost cucerită definitiv de romani în urma expediției lui Marcus Licinius Crassus din 29 î. H. – 28 î. H, dar regiunea a fost pusă inițial sub autoritatea politică a regatului clientelar (vasal) al tracilor odrisi. Zona a fost inclusă în provincia Moesia în timpul domniei lui Flavius Vespasianus (69-79), ulterior în provincia Moesia Inferior din anul 86. 
 
Auxilia erau recrutate inițial din rândul popoarelor supuse de romani, iar cu timpul s-a impus practica completării din regiunea de garnizoană. Forțele auxiliare păstrau echipamentul și modul de luptă tradițional. Statutul juridic al auxiliarului era de peregrin/străin, primind cetățenia romană prin honesta missio/dipolomă militară după 20-25 de ani de serviciu.
 
Titlul unității conținea denumirea poporului respectiv (Syri, Asturi, Palmyri), precum și denumiri onorifice (civium Romanorum) sau tehnice (milliaria, sagittariorum). Unitatea auxiliară de infanterie se numeau cohors, iar cea de cavalerie se numea ala. De la mijlocul sec. II, au fost numite și numerus. Unitatea cu efectiv de 500 de soldați se numea quingenaria și era comandată de un praefectus din ordinul ecvestru (cavaler), iar cea cu efectiv de 1.000 de militari se numea milliaria și era comnadată de un tribunus. Inițial, auxilia se aflau în subordinea unei legiuni.
 
Vespasianus (69-79) a început organizarea limes-ului (frontieră fortificată) fluviului Danubius/Dunăre, definitivat de Traianus (98-117), care a transferat în Dobrogea primele legiuni. Izvoarele referitoare la prezența forțelor auxiliare în Dobrogea sunt diplome militare din anii 99 și 105, inscripții și ceramică. În sec. I, mai ales începând cu domnia lui Vespasianus, au staționat în Dobrogea următoarele unități auxiliare: cohors I Ubiorum (Germania) la Capidava până în 143; cohors I Flavia Commagenorum (Turcia) și cohors VII Gallorum (Franța) la Tomis/Constanța; cohors II Flavia Brittonum (Anglia) la Durostorum/Silistra (Cadrilater/Bulgaria); cohors II Gallorum Altinum (Franța) la Sucidava (); ala I Flavia Gaetulorum (dinastia Flaviilor: 69-96), ala Claudia Gallorum (Claudius I: 41-54, Franța) și cohors II (?) IV Gallorum (Franța) la Salsovia/Mahmudia; ala I Asturum (Asturia/Spania) (?); ala I Pannoniorum (Ungaria) la Troesmis/Turcoaia; ala II Hispanorum Aravacorum la Carsium/Hârșova.
 
În opinia lui Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), „se pare” că ala hispanică a înlocuit la Carsium o altă unitate auxiliară: „o ala sau o cohortă?”.
Alte unități auxiliare de cavalerie menționate în sec. II: I Vespasiana Dardanorum (Serbia) la Arrubium/Măcin în timpul lui Traian, ala I Gallorum Atectorigiana (Franța) etc.
 

Alte unități auxiliare de infanterie menționate în sec. II: cohors II Bracaraugustanorum (Portugalia), cohors I Chalcidenorum (Turcia NV), cohors I Cillicum milliaria equitata sagittariorum (Turcia SE, arcași), cohors I Germanorum la Capidava din 143, cohors I Lepidiana, cohors I Lusitanorum (Portugalia) la Cius/Gârliciu în timpul lui Traianus, cohors I Flavia Numidorum (Algeria), cohors I Claudia Sugambrorum veterana equitata (Germania) etc.
 
Un caz special este reprezentat de cohors II Mattiacorum (Germania) staționată în capul de pod transdanubian de la Barboși, județul Galați. O inscripție latină din sudul Dobrogei, datată în 177-179, îl amintește pe Anterius Antoninus, tribunus al cohors I Cilicum, ca executor al unei delimitări de proprietăți rurale decisă de guvernatorul Moesiei Inferior.
 
Două inscripții grecești  din Tomis menționează prezența în polis a doi veterani: T. Claudius Saturninus din ala I Asturum și T. Flavius Capito din ala I Pannoniorum.
Două diplome militare de la Salsovia, din anul 97 (cohors III Gallorum?), și de la Altinum/Oltina, din anul 99, reprezintă ale dovezi ale stabilirii unor veterani din forțele auxiliare. Reformele din timpul domniei lui Constantinus I cel Mare (306-337) au transformat ala în unitate de graniță.
 
Biblografie cronologică
 

GEORGE CHEESMAN, The Auxilia of the Roman Imperial Army, Oxford, 1914.
VASILE CHRISTESCU, Istoria militară a Daciei Romane, București, 1937.
K. KRAFT, Zur Rekrutierung der Alen und Kohorten am Rhein und Donau, Bern, 1951.
IORGU STOIAN, Tomitana. Contribuții epigrafice la istoria cetății Tomis, Ed. Academiei RPR, București, p. 203-205.
DUMITRU TUDOR, Oltenia romană, ed. III, București, 1968.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei (II). Romanii la Dunărea de Jos, Ed. Academiei RSR, București, 1968, p. 164. (R. V.)
DUMITRU TUDOR, Cohors I Cilicum în Scythia Minor și Taurida. Contribuții la cunoașterea legăturilor dintre coasta de vest și nord a Mării Negre în secolele I-IV, „Analele Universității București. Seria Istorie”, V, 1956, p. 50-57.
IOAN I. RUSSU, Auxilia Provinciae Daciae, „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XXIII, 1972, 1, 63-78.
ANDREI ARICESCU, Unitățile militare în procesul de romanizare pe teritoriul dobrogean, „Studii și Cercetări de Istorie Veche”, București, XXIII, 1972, 4, p. 581-592.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 25-26, 74, 173-175 (ala/Emilia DORUȚIU-BOILĂ & Dumitru TUDOR; auxilia/Ioan RUSSU; cohortă/E. D. B. & D. T.)
ANDREI ARICESCU, Armata în Dobrogea romană, Ed. Militară, București, 1977.
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 87, 92, 105, 115-116
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Comunitatea Pontică a coloniilor grecești (sec. I-III) (galerie foto)