#DobrogeaDigitală Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 


Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată aspra istoriei Constanța, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatătările altor mari istorici, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume a orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.  Expunerea continuă cu o scurtă prezentare a administrației otomane pe care o critică, arătând, prin sistem cronologic, situația dezastruasă de atunci.
 
Partea a doua, „Constanța de azi“, prezintă atât evoluția Constanței în 30 de ani, de la 1914 până și 1934, dar și imaginea orașului din mandatul primarului Horia P. Grigorescu. Aflăm astfel parcursul demografic, lucrările edilitare, dotările orașului, dar și sumele investite de administrație în oraș. Din cele prezentate de Huhulescu, constatăm că orașul Constanța comporta în anii 30 toate dotările unui oraș modern, în contextul spațiului românesc.
 
Cea de-a treia parte, dedicată „Constanței de mâine“, este cea mai generoasă. După introducerea specifică, avocatul Scarlat Huhulescu trece în revistă „primatele edilitare“, anume proiecte ce se doreau a se realiza: întărirea malurilor, apa, canalizarea, plantațiile și grădinile, stațiunea Mamaia, planurile de sistematizare, toate acestea argumentate prin rubrica „necesitatea lucrărilor și finanțarea lor“.
 
În preambulul acestui capitol sunt menționate persoanele cheie pentru dezvoltarea orașului, în opinia lui Huhulescu. Aceste menționează că „ori cât de frumoase ar fi intenţiunile edililor de astăzi [… ] totul s'ar rezuma la proecte frumoase, câteodată măreţe, însă a căror realizare ar aştepta în cartoane ani dearândul prilejul ca mijloacele materiale să permită înfăptuirea lor.
 
Primul obiectiv amintit de avocatul Huhulescu este „întărirea malurilor“. Aflăm că din pricina alunecărilor de teren din zona malurilor un întreg cartier constănțean a fost distrus, iar specialiștii se temeau chiar de surparea uneia „din arterele principale ale oraşului“, anume strada Mircea cel Bătrân. Huhulescu punctează că administrația a inițiat proiectele necesare abilitării, precum și posibilitatea ca pe „cele 30 hectare ce se vor câştiga prin consolidarea malurilor“ să se construiască „un cartier modern după toate cerinţele urbaniste“.
 
Redăm, în cele ce urmează, partea dedicată „Întăririi malurilor“ din cel de-al treilea capitol al lucrării:
 
„Problema surpărei malurilor Constanţei este cunoscută gazetarilor din toată ţara. Ei au avut ocaziunea să se ocupe adesea cu această gravă nevoie edilitară. Din pricina apelor subterane, cari îşi caută drum la mare şi din cauza terenului argilos al malului, procesul de dărâmare îşi urmează nestingherit cursul, încet dar sigur.
 
Vom aminti că în câteva decenii a dispărut spălat de valurile mărei un întreg cartier din Constanţa, iar acum suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului. Este inutil să mai insistăm că acest proces de insulizare a oraşului trebueşte imediat rezolvat.
 
S'au întocmit în această privinţă în cursul acestui an planurile şi devizele necesare, operă a d-lui inginer inspector general P. Zahariade, un cunoscător eminent al acestei probleme. Din acest grandios plan, în actuala campanie de lucru am procedat la un modest început de realizare, prin facerea digului din dreptul străzei Lahovari. Întreaga lucrare va costa 510.000.000 lei şi ea se va executa în cinci ani şi jumătate.
 
Realizarea acestor planuri vor transforma complect partea de nord-est a oraşului şi pe cele 30 ha. ce se vor câştiga prin consolidarea malurilor, se va construi un cartier modern după toate cerinţele urbaniste“.
­
Va urma.

Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu

Citește și:

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor