#DobrogeaDigitală Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 
Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată aspra istoriei Constanței, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatătările altor mari istorici, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 


Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume a orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.  Expunerea continuă cu o scurtă prezentare a administrației otomane pe care o critică, arătând, prin sistem cronologic, situația dezastruasă de atunci.
 
Partea a doua, „Constanța de azi“, prezintă atât evoluția Constanței în 30 de ani, dina nul 1914 până în 1934, dar și imaginea orașului din timpul mandatului primarului Horia P. Grigorescu. Aflăm, astfel, date despre parcursul demografic, lucrările edilitare, dotările orașului, dar și sumele investite de administrație în oraș. Din cele prezentate de Huhulescu, constatăm că orașul Constanța comporta în anii 30 toate dotările unui oraș modern, în contextul spațiului românesc.
 
Cea de-a treia parte, dedicată „Constanței de mâine“, este cea mai generoasă. După introducerea specifică, avocatul Scarlat Huhulescu trece în revistă „primatele edilitare“, anume proiecte ce se doreau a se realiza: întărirea malurilor, apa, canalizarea, plantațiile și grădinile, stațiunea Mamaia, planurile de sistematizare, toate acestea argumentate prin rubrica „necesitatea lucrărilor și finanțarea lor“.
 
În preambulul acestui capitol sunt menționate persoanele cheie pentru dezvoltarea orașului, în opinia lui Huhulescu. Acesta menționează că „oricât de frumoase ar fi intenţiunile edililor de astăzi […] totul s'ar rezuma la proecte frumoase, câteodată măreţe, însă a căror realizare ar aştepta în cartoane ani dearândul prilejul ca mijloacele materiale să permită înfăptuirea lor“.
 
Primul obiectiv amintit de avocatul Huhulescu este „întărirea malurilor“. Aflăm că, din pricina alunecărilor de teren din zona malurilor un întreg cartier constănțean a fost distrus, iar specialiștii se temeau chiar de surparea uneia „din arterele principale ale oraşului“, anume strada Mircea cel Bătrân. Huhulescu punctează că administrația a inițiat proiectele necesare abilitării, precum și posibilitatea ca pe „cele 30 hectare ce se vor câştiga prin consolidarea malurilor“ să se construiască „un cartier modern după toate cerinţele urbaniste“.
 
 
Lista obiectivelor este continuată cu sistemul de alimentare cu apa al orașului. Este subliniată problema existenței a doar două surse de apă pentru întreg orașul, una la Hinog, zona localității  Cernavodă, județul Constanța, iar alta la Caragea-Dermen, zona localității Ovidiu, județul Constanța, de astăzi.
 
În puține rânduri, autorul abordează o problemă gravă a orașului referitoare la sistemul de canalizare, care provoacă inundații și numeroase neplăceri constănțenilor.
 
Inițiativele pe care administrația, condusă de primarul Horia P. Grigorescu, dorește să le implementeze, sunt numeroase. Bunăoară, una dintre acestea este reprezentată de dezvoltarea peisagistică a orașului prin plantarea diversor soiuri de plante. Astfel că Huhulescu amintește în raportul său și de aceast obiectiv, pe care îl redăm în cele ce urmează :
 
Una dintre „problemele de căpetenie“ este reprezentată de dezvoltarea stațiunii Mamaia, care se dorea a fi „una din cele mai frumoase din Europa“. Astfel că sunt punctate atât sarcinile deja împlinite, dar și obiectivele pe care autoritatea speră să le realizeze, precum cabinele individuale din stațiune. Autorul promite ca în viitor primăria să ofere „la dispoziţia ţărei şi străinilor o staţiune de prim ordin cu soare, lumină şi sănătate“.
 
Redăm, în cele ce urmează, partea dedicată „Stațiunii Mamaia, din cel de-al treilea capitol al lucrării:
 
„Modernizarea vechei staţiuni de vară cu cea mai frumoasă plajă de pe tot litoralul mărei negre, cu renumitele dune de nisip, aşezată aşa de pitoresc între marea Neagră şi lacul cu apă dulce Suit-ghiol, formează una din preocupările noastre de căpetenie.
 
Am găsit în această privinţă sprijinul cald al opiniei publice, al presei, cât şi mai ales am găsit o constantă încurajare din partea aceluia care prezidează la destinele acestui neam. Avem un întreg plan de lucru pentru modernizarea acestei staţiuni. Din planul general de construcţiuni, am executat în primăvara acestui an măreţul pavilion.
 
Peste câteva zile va începe construirea cabinelor, lucrare monumentală ce se va clădi pe o suprafaţă de 4000 m. p. şi care va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa.
 
Lucrările vor costa suma de lei 18.500.000 şi vor realiza 600 cabine  individuale pe două etaje, cu portice pompeiane şi cu un patio spaniolesc în faţă. Jetee-ul în mare va fi din beton armat, iar la capătul său se vor face instalaţiuni speciale pentru toate sporturile de apă, după modelul marilor staţiuni din occident. 
 
În curând un mare palas-plaje va fi construit de primărie şi va completa primul ciclu de realizări din staţiunea Mamaia. Staţiunea este complet iluminată cu electricitate şi are canalizare cu apă potabilă, iar în prezent serviciul nostru technic lucrează la planurile de canalizare a apelor menajere.
 
Vom pune deci în curând la dispoziţia ţărei şi străinilor o staţiune de prim ordin cu soare, lumină şi sănătate“.
­
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogea145-expozitie-despre-cetatile-antice-la-palatul-parlamentului-cetatea-tomis-5816.html
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor