ISTORIA DOBROGEI – BIBLIOGRAFIE – Iordanes (sec. VI) – „Faptele romanilor”

 
216. Pe dardani [Serbia] și pe moesi pentru întâia oară i-a îmblânzit proconsulul Curio [74 î. e. n. – nota redactorilor români] și ajungând ca primul dintre toți romani  până la fluviul Dunărea, a devastat toate împrejurimile acestuia.
Editorii români notează că paragraful 216 este preluat din capitolele VIII-IX ale lui Festus
 
221. . .. Marcus Lucullus  cucerind [72 î. e. n. – n. e. r.] de asemenea și cetățilel care erau așezate pe țărmul Pontului, adică Apollonia [Sozopol-Bulgaria], Calatis, Parthenopolis/Costinești, Tomis, Istros și supunând toate regiunile până la Dunăre, a arătat sciților vitejia romanilor.
 
245. Dar cât erau de sălbatici și de îngrozitori moesii? Atunci când unul dintre comandanții lor, cerând să se facă liniște, a întrebat în fața liniei de bătaie: „Cine sunteți voi?" I s-a răspuns: „Suntem romanii, stăpânitorii neamurilor". Iar acela a spus: „Așa va fi, dacă ne veți învinge pe noi.” S-a trecut imediat la luptă și nici n-au fost în stare să suporte sunetul trâmbiței care anunță atacul; așa au fost bătuți de Marcius.
246. Traciiînsă, care și mai înainte o făcuseră adesea, s-au răsculat mai ales atunci, în timpul domniei lui Rometalce, Căci acesta îi obișnuise pe barbari și cu disciplina și cu semnalele militare; însă fiind îmblânziți de către Piso, ei și-au arătat furia lor chiar în captivitate ; căci mușcându-și cu dinții lanțurile cu care erau legați, ei înșiși pedepseau propria lor sălbăticie. 247. Fiind trimis Lentulus a învins, alungat și supus pe dacii care treceau adesea din Dacia de dincolo de Dunăre, când albia ei era înghețată, pentru a face prădăciuni în teritoriul roman. Chiar si pe sarmați, același Lentulus i-a alungat dincolo de Dunăre.
Editorii români notează că paragrafele 245, 246 și 247 îl urmează pe Florus
 
284 Decius [împărat 249-251] însuși în timpul luptelor cu geții a murit de o moarte năprasnică, împreună cu fiul său la Abrittus [Moesia Inferioară/Razgrad-Bulgaria de nord-est].
Editorii români notează că, în mod obișnuit la Iordanes, goții sunt confundați cu predecesorii lor geți la nord de Dunăre.
 
287 ... Goții au devastat Grecia, cvazii și sarmații au invadat [258-260/împăratul Gallienus – n. e. r.] provinciile Pannonia.
 
290. Aurelian, originar din Dacia Ripensis... făcând o expediție la Dunăre  [271] i-a învins pe goți prin mari lupte.
 
299. Negreșit atunci [sub Diocletian – n. e. r.] a fost învins neamul carpilor și a fost trecut pe teritoriul roman.
Editorii români notează că evenimentul a avut loc în 296, fiind citați în acest sens Aurelius Victor (39, 43) și Eutropius   (IX, 24).
 


313. Neamul hunilor  năvălind asupra goților pe unii dintre aceștia îi supun, iar pe alții îi fugăresc. Aceștia venind în teritoriul roman sunt primiți fără a depune armele. Datorită lăcomiei generalului Maximus sunt chinuiți de foame și constrânși să se răscoale. După ce i-au învins pe romani într-o luptă, se răspândesc în Tracii.
Editorii români notează că evenimentul a avut loc în 376, fiind citat în acest sens Ammianus Marcellinus  (XXXI, 4).
 
331. Regele hunilor Attila, în strânsă unire cu gepizii și goții, în fruntea cărora se găseau Ardaric și Valamir, și cu diferite alte neamuri conduse de regii lor, a devastat toată Illyria, Tracia, ambele Dacii, Moesia și Sciția Comandantul trupelor din Moesia, Amegisclus, iese din Marcianopolis [Devnea-Bulgaria de est] și pleacă în întâmpinarea sa. Luptându-se vitejește este ucis.
Editorii români notează că evenimentul a avut loc ca urmare a încetării subsidiilor acordate de Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin, fiind citat în acest sens Marcellinus Comes  (anul 477).
 
336. În timpul împăratului Leon [457-474]... Ardabur, fiul lui Aspar, 1-a ucis pe regele goților Bigelis.
Editorii români notează că goții se aflau, „probabil”, în sudul Dobrogei, după înfrângerea fiilor lui Attila de către coaliția antihună în 454.
 
357. Dar ceea ce e și mai de plâns, [împăratul – n. e. r.] a purtat timp de we ani un război civil împotriva ultimului său sclav, Vitalianus din Sciția. Acest Vitalianus a venit pentru a treia oară cu șaizeci de mii de ostași, ca dușman al împăratului și nu al statului, și a devastat multe suburbii ale capitalei [Constantinopol/Istanbul], luând multe prăzi.
Editorii români notează că evenimentul a avut loc în 514, fiind citat în acest sens Marcellinus Comes
 
358. Când Hypatius, nepotul împăratului Anastasius [491-518 – n. e. r. ], a pornit cu o armată numeroasă să lupte împotriva lui Vitalianus, mai înainte de a se ajunge la o luptă fățișă în care acesta să se arate ca dușman, a fost prins de huni, care erau aliații lui Vitalianus, așezat pe un catâr și vândut în mod rușinos acestuia din urmă. După aceasta a învins de mai multe ori pe generalii Rufinus și Alathort, de care adesea și-a bătut joc și pe care i-a disprețuit.
 
360. Iustin [împărat 518-527] . . . a ajuns la o înțelegere cu Vitalianus, 1-a chemat la el și 1-a făcut comandant suprem al armatei și consul; imediat după aceea, bănuindu-1 de aceleași fapte ca cele din trecut, 1-a omorât străpuns de șaisprezece lovituri corpul fiind împreună cu Celerianus și Paulus, care făceau parte din anturajul lui.
 
388. Acestea sunt nenorocirile suportate de statul roman, în afara de atacurile zilnice ale bulgarilor [trib turcic], anților [trib slav] și sclavinilor [trib slav].
Editorii români notează că în anul 551 și situația Dobrogei era „foarte grea”.
 
 
Bibliografie
Iordanis Romano et Getica, recensuit Theodorus Mommsen, Berlin, 1882 (1961) (MGH, AA, vol. V, partea 1).
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970 (LIV. Iordanes)

 
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și: