Petre T. Frangopol – inginer chimist, membru de onoare al Academiei Române
16 Feb, 2021 00:00
16 Feb, 2021 00:00
16 Feb, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
53196
Marime text
Petre T. Frangopol a făcut parte din categoria intelectualilor - puțini la număr - care în timpul regimului comunist au dus o luptă epuizantă și de manager, plină de riscuri, pentru a menține știința românească la un nivel care să-i permită înscrierea, prin rezultatele obținute, în circuitul internațional.
Viața și activitatea
26 mai 1933 – se naște la Constanța, ca descendent al unuia dintre primii cetățeni atestați ai Constanței moderne de astăzi - Ralli Frangopol (străbunic venit din Bulgaria, de la Mesemvria - Nesebăr de astăzi). A fost cel de-al treilea membru al acestei familii constănțene care a ales să lucreze în domeniul științelor chimice. Primul a fost unchiul Dumitru Frangopol (1884-1952), care a absolvit Politehnica din Munchen, unde a urmat și doctoratul, și care a înființat și condus Laboratorul de chimie al Portului Constanța. Al doilea membru chimist al familiei a fost inginerul Ion Frangopol, văr primar, care a lucrat în industria petrolieră din Ploiești.1944 -1951- absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân" Constanța
1951 - 1956 - licență Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Chimie Industrială
1957 - cursuri postuniversitare de Radiochimie și Aplicații ale Tehnologiilor Nucleare la Facultatea de Fizică a Universității București
1968 - doctoratul la Politehnica din Timișoara
1969-1970, 1970-1971, 1972 - studii post-doctorale: National Research Council of Canada, Division of Chemistry G. Washington University, Washington, D.C., Dozentenstipendium Humboldt
1958 - 1963 - a lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din București, condus de prof. C.D. Nenițescu
1957 - 1994 - cercetător științific principal 1 și șef de laborator în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), București
1991 - 1998 - profesor la Universitățile: „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Fizică. Ca profesor, a organizat prima secție de fizică medicală din țară și a doua de Biofizică (după București) la Facultatea de Fizică a Universității „Al. I Cuza” din Iași, plecând practic de la zero dotare și spațiu, folosind numai fonduri externe (cca 500.000 de dolari), obținute exclusiv din contracte câștigate prin competiții internaționale finanțate de AIEA-Viena (1995-1997), de Uniunea Europeană, Bruxelles, Copernicus (1995-1998), Tempus (1994-1999) sau Fundația Soroș (1992-1993) etc.
1997-1998 - profesor la Universitatea „V. Goldiș”, Arad
1999 - 2002 - profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
2002 - 2004 - profesor la Universitatea Politehnica București
2002-2010 - consilier la Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - CNCSIS și la Institutul de fizică și inginerie nucleară „Horia Hulubei”.
2012 – ales membru de onoare al Academiei Române - Secția de științe chimice
10 iulie 2019 – primește titlul de cetățean de onoare al municipiului Constanța, prilej cu care vizitează pentru ultima dată orașul său natal
11 decembrie 2020 – a încetat din viață, la București
A făcut parte din Comisia Prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării.
Este autor a peste 200 de lucrări științifice, din care 97 articole ISI, apărute în țară și în marile periodice ale lumii, având peste 513 de citări ISI, cu un indice Hirsch=13.
Domeniile sale de activitate: radioizotopii și compușii organici marcați, scintilatori organici, radicali liberi organici stabili. Chimia biofizică și biofizică au constituit o fertilă activitate a sa în ultimele două decenii (1978-1998) ale activității științifice, prin stimularea dezvoltării acestor domenii în România datorită programului de cercetare pe care l-a inițiat și coordonat: modificarea structurii și funcției biomembranelor sub acțiunea unor anestezice locale (procaina, lidocaina, tetracaina).
A fost editorul primei publicații românești anuale de biofizică, 6 volume, (1985-1990), în limba engleză, „Seminars in Biophysics”, publicată de IFA, recenzată internațional.
La Iași, a fost editorul altei publicații în limba engleză (vol. 1-6), difuzată mai ales peste hotare, „Current Topics in Biophysics” (1992-1997), tipărită la Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași.
A editat: primele două cărți de „Arheometrie în România” (cu V. V. Morariu1988-1990); „Colaborarea științifică Horia Hulubei - Yvette Cauchois și spiritualitatea maramureșeană” (cu Ioan Ursu, 2016); „Educația și cercetarea românească. Starea prezentă și perspectivă” (workshop, București, 30 martie 2017, împreună cu Dorel Banabic și Daniel David, 2017).
În ultimii ani s-a ocupat susținut de politica științei, pentru ridicarea învățământului și cercetării din România la nivelul celui existent pe plan internațional, publicând: „Mediocritate și Excelență - o radiografie a științei și a învățământului din România” (șapte volume); „Elite ale Cercetătorilor din România, matematică - fizică - chimie”, „Istoria chimiei românești”.
A fost membru al Societăților de Chimie din România și Germania, membru în colegiile editoriale ale revistelor internaționale Scientometrics și Jourmal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry.
Mai multe despre personalitatea prof. Petre T. Frangopol puteți citi accesând articolele de mai jos:
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”
Universitatea „Ovidius” Constanța: Mesaj de condoleanțe la decesul acad. Petre Frangopol
#DobrogeaAcademică: Istoria o scrie comunitatea constănțeană. Academicienii Petre T. Frangopol și Marian-Traian Gomoiu - recunoaștere binemeritată (galerie foto + documente)
#DobrogeaAcademică: Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii