Mehmet Niyazi, simbolul luptei pentru libertatea Crimeii

MEHMET NIYAZI  (1878 - 1931)

Mehmet Niyazi este și astăzi o mare personalitate a tătarilor crimeeni și simbolul luptei pentru libertatea Crimeei. În fiecare an, la sfârșitul lunii noiembrie, tătarii din România comemorează trecerea în neființă a poetului tătar dobrogean Mehmet Niyazi, considerat poetul lor de suflet, simbol al definirii și conservării identității culturale și etnice, simbol al mișcării naționale tătare-crimeene, formator de conștiință națională.
 

Studiile și activitatea lui Mehmet Niyazi

 

• 1878 - s-a născut în satul Așcilar (Vânători ), com. Pecineaga, în apropiere de Mangalia

Părinții săi, Ismail și Azize, erau născuți în Crimeea, fiind nevoiți să emigreze, ca alți zeci de mii de tătari crimeeni, după Războiul Crimeii (1853 - 1856), ca urmare a presiunilor Rusiei țariste, dar și oportunităților oferite de Imperiul Otoman tătarilor crimeeni. Părinții, știutori de carte, l-au învățat încă de mic pe Niyazi să scrie și să citească, crescându-l cu povești despre Crimeea, patria de origine a tătarilor și lupta lor pentru emancipare și libertate națională.
Mehmet Niyazi, a urmat clasele primare în satul natal.
 

• 1889 - Întreaga familie a emigrat la Istanbul. Își va continua studiile urmând cursurile Școlii Pedagogice, pregătindu-se temeinic în domeniul limbii și literaturii turce, limbii persane, istoriei Imperiului Otoman, etc. Tot aici intră în contact cu ideile reformatoare ale Junilor Turci, mișcare care milita pentru modernizarea tuturor structurilor Imperiului Otoman. Cu unul din fondatorii mișcării, medicul oculist Ibrahim Themo, va avea mai târziu, în România, o colaborare strânsă, locuind ambii în Medgidia, fiind și colegi la aceeași instituție, Seminarul Teologic Musulman.

La absolvirea Școlii Pedagogice pleacă în Crimeea și se încadrează în învățământ. Pentru activitatea sa intrând în vizorul poliției secrete țariste, este nevoit să se întoarcă la Istanbul.
 

• 1904 - După moartea tatălui său, Niyazi se întoarce în Dobrogea și devine profesor de limbă și literatură turcă la Școala Musulmană din Constanța. Conștient că tătarii și turcii din România erau într-o stare dificilă, nereușind încă să se adapteze, pe deplin, noilor legi, reguli și cultură a noului stat din care făceau parte după 1878, a decis să se implice în schimbarea acestei stări prin activitatea la catedră, dar și ca publicist.

 

• 1910 - 1914 - A fost și directorul Școlii Musulmane din Constanța, ce funcționa pe str. Cuza Vodă.

 

• 1916 - A fost numit profesor de limbă și literatură turcă la Seminarul Teologic Musulman din Medgidia, instituție reprezentativă a comunității musulmane din România. Din cauza războiului, a început să predea aici abia din toamna anului 1919, după eliberarea Dobrogei de sub ocupația bulgaro-germană (oct. 1916 - dec. 1918 ) și întoarcerea sa din Crimeea.

În paralel cu activitatea didactică, desfășoară o intensă activitate publicistică.
 

• 1909 - A publicat ziarul „Dobruca Sadası” (Vocea Dobrogei), revistele „Teșvik” (Îndemnul, 1910-1911), „Işık” (Lumina, 1914-1915 ), „Mektep ve Aile” (Școala și familia, 1915-1916). Revista „Ișık” este prima publicație din România, tipărită la o tipografie cu proprietar tătar, ce funcționa la Medgidia.

Publicistica lui Mehmet Niyazi abordează toate temele de interes major ale comunității, informații despre istoria și geografia României și a Imperiului Otoman, prezentare de legi, norme, regulamente ale administrației locale și centrale...
 

• 26 decembrie 1917 - În Crimeea se formează Republica Populară Crimeea și Mehmet Niyazi este invitat în peninsulă, unde, sprijinind noul stat tătar crimeean, a publicat ziarul „Hakses” (Vocea dreaptă), funcționând o perioadă și ca inspector al învățământului în zona Bahcesaray.

 

• 1919 - Este nevoit să se întoarcă în România, după ce trupele bolșevice au ocupat Crimeea.

Poeziile sale au fost publicate în volumul „Sagış“ (Dor ,1931), apărut la Bazargic, în volumul „Kırım Șiirleri'“ (Poezii crimeene ,1935), apărut la Constanța, volumul „Ithafât“ (Dedicații, 1912), apărut la Istanbul, volum închinat unor personalități române și otomane. Poeziile sale au apărut și în volumul „Kök Kitabı“ (Cartea albastră, 1919), volum antologic apărut la Istanbul.
Scrierile sale au fost principala sursă de inspirație a naționalismului tătar crimeean și au adus în conștiința tătarilor dobrogeni imaginea Patriei Mamă Crimeea (Anavatan Kirim) și a Patriei Verzi (Yeșil Yurt)...
 

• 29 noiembrie 1931 - S-a stins din viață, iar în 1935, prin colectă publică, foștii săi elevi i-au construit un monument funerar în Cimitirul Musulman din Medgidia.

23 noiembrie 2018 - în cadrul evenimentului „Etniile împreună pentru Dobrogea”, cotidianul ZIUA de Constanța i-a acordat, post-mortem, distincția „Meritul Dobrogean“, ce a fost însoțită de medalia „Colonel Marin Ionescu Dobrogianu”.


 

Mai multe despre personalitatea lui Mehmet Niyazi puteţi citi accesând articolele de mai jos:

#Dobrogeaetnică: Laudatio Mehmet Niyazi (1878 - 1931)

Mehmet Ismail Niyazi, simbol al rezistenţei tătarilor şi al spiritului crimeean (galerie foto)