Omagiu maestrului Gheorghe Stanciu, dirijor de renume la Teatrul Național de Operă și Balet Constanța. „Prin muzică putem urca scările spre cer...”

Gheorghe Stanciu, dirijor de renume la Teatrul Național de Operă și Balet Constanța a încetat din viață.

„Prin muzică putem urca scările spre cer...”
 
Mă alătur celor care regretă, cu sinceritate, plecarea spre stele a marelui dirijor care a fost Gheorghe Stanciu. Familia mea s-a bucurat de prietenia lui, de bucuria muzicii pe care o răspândea din bagheta lui magică. Am scris deseori despre spectacolele de operă pe care le-a dirijat, dar astăzi, în semn de omagiu, transcriu dintr-un mai vechi portret găzduit cândva de prestigiosul ZIUA de Constanța.
Mi-a spus cândva retoric:

„Ce este dirijorul? Dumnezeul scenei. El construiește totul. Regizorul pune în valoare libretul, subiectul legat de muzică. Dirijorul construiește personajele, relațiile dintre ele, narațiunea. Creează emoția. Prin muzică putem urca scările spre cer...”

Gheorghe Stanciu, produs al Conservatorului din Iași, a  venit la Constanța în 1976 și a rămas constănțean. A avut mari profesori, Ion Baciu fiind unul dintre ei. Urmase violoncelul, pedagogie instrumentală. Mai apoi a urmat multe cursuri de măiestrie dirijorală, printre care și cu maestrul Sergiu Celibidache.

Cu mult timp în urmă, pe scena Teatrului de Operă și Balet Oleg Danovski, într-o sală arhiplină, s-a desfășurat concertul  aniversar care a marcat 40 de ani de carieră artistică ai dirijorului Gheorghe Stanciu. A fost un triumf al muzicii la Constanța. O demonstrație de virtuozitate. A fremătat sala de emoțiile care se scurgeau din scenă către inimile spectatorilor. Am retrăit împreună gloria anilor buni ai culturii constănțene. Dirijorul, alături de invitații săi, de instrumentiști și de cor, a dat măsura talentului lui.

Își amintea cu nostalgie că în 1976 a venit la Constanța și a dat concurs ca dirijor. Erau, atunci în schemă, dirijorii Silviu Panțâru și Constantin Daminescu, două nume deja consacrate. Dar meritul cel mare de a face o orchestră la Constanța aparținuse lui Daminescu. Erau multe vedete pe scena liricului la acea vreme: Aida Abagief, Niculina Cârstea, Veronica Diaconu, Victor Acsinte, Marga Andriescu, voci foarte bune, cunoscute în țară și în străinătate.

„M-am format ca dirijor de operă, spunea Gheorghe Stanciu. Era o necesitate la Constanța, unde se montau cu repeziciune spectacol după spectacol. Să dirijezi operă este mult mai complex, mai amplu: să ții sub o baghetă instrumentiștii din fosă, interpreții din scenă, să respecți partitura și regia, să transmiți publicului fiorul muzicii, al marii muzici clasice, iată marea provocare!”

„Am dirijat pentru toți marii artiști ai baletului românesc. Baletul se dirijează altfel. Trebuie să știi coregrafia, să o înveți, e nevoie de constanțele tempoului. E altfel. La noi în țară am fost într-o vreme singurul dirijor de balet.”

Cariera internațională a lui Gheorghe Stanciu este una de mare succes.  La Roma a dirijat mai multe spectacole cu opera „Spărgătorul de nuci”   în interpretarea unui colectiv al renumitului Balșoi Teatr din Moscova. Tot la Roma alte patru producții  cu „Tosca”. În 2001 a fost invitat să dirijeze la Vatican, într-un concert grandios.

Și cu toate aceste răsunătoare succese despre care a scris mai mult presa străină, în 2004 a plecat din teatru. Măsura abuzivă a conducerii Consiliului județean de a comasa instituțiile de cultură și de a cere tuturor angajaților teatrului să dea concurs pentru posturile ocupate își arată și astăzi dezastruoasele consecințe. După o carieră internațională, după contracte strălucite dirijând în marile săli de concert ale Europei, lui Gheorghe Stanciu i se cerea să dea concurs pentru postul de dirijor. A refuzat cu demnitate afrontul. Și a devenit șomer. Nu pentru mult timp, căci a plecat la Londra unde a avut contract cu Ellen Kent, o companie de operă prestigioasă. Opt ani a dirijat acolo. Șapte ani a avut diverse contracte în Olanda, în Italia, a dirijat în Germania, în Spania... Număra spectacolele pe care le-a dirijat: 300 de „Boema”, 350 de „Carmen”, peste o mie cu totul...

Pe soția sa, Consuela, a întâlnit-o în 1980. O dragoste care i-a schimbat drumul, i-a dat marea șansă.

„Datorită ei am reușit să fac carieră. Eram excesiv de modest, timid, ea a fost femeia puternică din spatele meu. Ea cânta în orchestră și mă supraveghea cu o mare severitate. M-a stimulat mereu să învăț, să vreau, să lupt, să văd, să îmi clădesc respectul de sine. Fiecare seară de spectacol este un eveniment special, unic. Cea mai mare satisfacție am avut-o când am dirijat în săli cu 5000 de spectatori, la Londra, creând asemenea momente de emoție încât am simțit cum curge muzica, cum se revarsă peste public. Am avut mai multe asemenea stări de revelație. Cu „Aida”, de luni până vineri, cu săli de operă pline cu 3000-7000 de spectatori. La Glasgow, la Dublin. Toți marii dirijori din lume fuseseră pe acolo...”

 
În 2018, autorităţile locale i-au conferit placheta #RespectTeatru şi o scrisoare de mulţumire, iar ZIUA de Constanţa i-a oferit, în semn de recunoştinţă şi preţuire, medalia Jean Ionescu.
 
Despre Aurelia Lăpuşan

Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 21 de monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ștefan Lăpușan.

Citește și:
A murit Gheorghe Stanciu, fost dirijor la Teatrul Național de Operă și Balet Constanța

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru dirijorul Gheorghe Stanciu (galerie foto)
 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Pe scena vieții. Marii artiști ai Constanței (XlX)

Totul despre cele patru personalităţi constănţene propuse pentru titlul de cetăţean de onoare al Constanţei! (documente)