Istoria Dobrogei Semion Petrescu a adus animatograful lui Edison la Constanța
• Dobrogeanul Semion Petrescu este un personaj de poveste. Poate deveni oricând eroul unui film de Oscar dacă cineva s-ar așeza gospodărește să-i adune faptele și să facă din viața lui consumată la flacăra pasiunii pentru meserie, pentru Dobrogea și pentru țară, o narațiune cu tâlc. Recuperarea acestei identităţi devine un act necesar şi moral.
Cine a fost dobrogeanul Semion Petrescu?
În această mare cetate romană a locuit familia Petrescu, în această cetate s-au născut cu toţii şi această cetate a fost centrul de cultură românesc din dreapta Dunării, care prin sârguinţa neobositului profesor Constantin (Costache) Petrescu s-au înfiinţat şcolile române de la Turtucaia şi până la Tulcea.
Pot afirma cu siguranţă: că dacă nu s-ar naşte astfel de oameni care să-şi sacrifice averea şi viaţa pentru destinuri naţionale, multe naţiuni s-ar pierde. Românii noştri însă au avut acest noroc şi de aceea au existat, există şi vor exista cât vor fi pe lume.”
Cunoscut și recunoscut în epocă, despre el se rezuma ca fiind: „Artist-gimnastic, apoi proprietar rural, întreprinzător de multe şi, în sfârşit, ziarist“ ( I.N. Roman). La care noi adăugăm din studii recente: politician, primar şi preşedinte al Consiliului Judeţean.
Pionierat în pedagogie
În 1871, la Bucureşti, primul profesor de gimnastică din România, Gh. Moceanu, punea bazele unei „Şcoli de gimnastică” pentru şcolari, funcţionând pe lângă Societatea „Tirul“ care, în 1874, îşi extinde activitatea incluzând şi scrima şi fiind intitulată Şcoala de gimnastică şi scrimă. Prima promoţie absolvă şcoala în 1876, cu diploma de maeştri de gimnastică sau profesorii de mai târziu.
Anul următor, Nicolae Velescu, Simion Petrescu şi Andrei Bagav ca sportivi şi instructori primesc medalia de aur la primul examen concurs de scrimă organizat de societatea “Tirul”. Gh. Moceanu este socotit deopotrivă şi promotorul dansurilor populare în şcoala românească .
Între anii 1874-1878 Simion Petrescu a ocupat catedra de scrimă a Universităţii Bucureşti şi pe cea de gimnastică a Liceului Matei Basarab.
Promotor pentru țărișoara sa
Imaginea românului, cu o statură atletică, sportiv, dansator, în costum popular, jovial, prietenos, într-o campanie neîntreruptă pe parcursul a două decenii prin America, India, Orientul Apropiat, pornind emoţional de la comunităţile de români emigranţi, extinzându-se în spaţii publice de largă circulaţie, invita la rememorarea istoriei ţărilor române străbătute de nenumărate nedreptăţi, raporturile românilor cu celelalte naţiuni, solia de pace a unei naţiuni tinere dar cu rădăcini adânci în pământ european.
Semion Petrescu îl însoțește pe Gheorghe Moceanu în mai multe turnee în străinătate pentru a prezenta dansurile românești și portul național: la Paris (1878), Roma (1882), Madrid (1884), Calcutta (1886), New York, Cleveland și Chicago (1893). Călătoriile mele prin Europa, Asia, Africa și America, lucrare apărută în anul 1890 și semnată Gheorghe Moceanu aduce mărturii fermecătoare despre escalele făcute și spectacolele oferite în spații neconvenționale.
„M-am dus prin aceste oraşe nu ca gimnastic traversând continentul vechi şi nou, scria Gheorghe Moceanu, ci ca dansator român, naţional, care am voit să arăt — străinătăţii — lumii întregi, civilizaţiei chiar, că în micul stat România, există tot atâta iubire de artă ca în toate statele civilizate, ba poate chiar mai mult... ”
Cu un repertoriu din care nu lipseau Călușerul, Românul, Bătuta, Brâul, Resteul mica echipă de dansatori compusă din Gheorghe Moceanu, N. Velescu, Semion Petrescu, Mușetescu și Șt. Iulian a cucerit lumea.
Prezentă, în 1878, la Expoziția Universală de la Paris, unde a dat o serie de reprezentaţiuni la Folies Bergere, în 1882, la Roma — unde presa îi dedică editoriale foarte elogioase în ziarul „II Bersagliere” — , în 1884, la Madrid — unde două „grațioase andaluze” învață dansurile românești și iau parte la reprezentarea lor la teatrul „Buen Retiro” —, în 1886 într-un lung turneu prin Orient - Constantinopol, Atena, Alexandria, Port Said, Bombay, Ceylon, Calcutta-, în 1893 la Chicago.
Călătoria în India durează trei luni pentru a da la Calcutta, la „Bengal Theatre”, câteva reprezentaţii de dansuri româneşti. Călătoria a avut scopul, aşa cum mărturisea Moceanu, „să jucăm danţurile naţionale în India, în acea localitate unde danţurile sunt predilecţiunea poporului, unde este originea de la care s-au născut primele jocuri”.
Ei debarcă la Colombo, apoi la Madras şi Calcutta iar, la întoarcere, traversează întreaga Indie cu trenul până la Bombay. A adus de acolo o semnificativă colecţie de fotografii publicate parţial în memoriile sale.Despre aceste deplasări dificile mărturisește cu diverse ocazii și Semion Petrescu.
„Am fost la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma şi în alte centre ale lumii. I-am ascultat pe Mazzini, Patti, Gladstone, i-am văzut pe Franz-Ioseph, Humberto şi Felix Faure, m-am aflat în faţa Statuii Libertăţii şi în faţa Turnului Eiffel“.Şi cu alt prilej: „Îmi aduc aminte, mă aflam la Baltimore, în timpul alegerii prezidentului Cleveland. Am fost martor ocular al unei manifestaţiuni la care luau parte peste 50.000 de oameni“.Acolo, în America, dar şi în India, Europa, formaţia condusă de Moceanu a prezentat publicului, în spaţii neconvenţionale, dansuri populare româneşti, a arătat costumele naţionale şi farmecul cântecelor noastre.
Aduce „invențiunea” lui Edison în premieră la Constanța
Prezentarea de imagini în mișcare, invenția lui Thomas Alva Edison, cu aparatul numit kinetoscop, cunoaște unele modificări iar noul proiector cinematografie cu numele animatograf este atribuit lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film.
„Animatograph” a fost exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții la Londra, Madrid, Lisabona. Prezența lui Semion Petrescu prin aceste țări, curiozitatea lui nemăsurată îl motivează pentru o astfel de investiție adusă și în țara sa.
Agricultor reformator și antreprenor modern
„Directorul nostru, d-l Simeon Petrescu, artistul gimnastic şi fostul profesor de gimnastică la Liceul «Sf. Sava», străbătând toate părţile lumii, n-a încetat un singur moment de a se gândi la patria sa: preocupat necontenit de ideea de a putea odată fi folositor concetăţenilor săi, a pus o stăruinţă deosebită mai cu seamă în a observa progresele agriculturii în diferite ţări, ştiind că aceasta este ocupaţia de căpetenie şi sursa bogăţiei noastre naţionale.
A cules o mulţime de note asupra diferitelor culturi, din străinătate a trimis economiile sale de a se cumpăra o mică moşie şi a se pune bazele unei culturi conforme cu combinaţia observaţiilor sale. Astăzi, reîntors din îndelungata-i călătorie, a luat direcţia moşiei sale, cu intenţia de a pune în aplicare observaţiile făcute şi a da el întâi exemplul inovaţiilor“.
Pentru a împărtăși și confraților săi din regulile unei agriculturi moderne, editează publicația Echoul agriculturii, revistă agrară, Constanța, 3 mai- 7 iunie 1898, săptămânal, director Simeon Petrescu, redactor G.Petrescu Durostoreanu, fratele său. Tipografia „Modernă”, Gr. Luis, București.
În cele câteva numere apărute revista publica sfaturi privind calitatea semințelor, felul însămânțărilor, despre legumicultură, cursul pieței, fiind un excelent îndrumar pentru fermieri, încercând, posibil în premieră, să intermedieze cumpărarea de utilaje, concesionarea de terenuri, coagularea unei comunități bazate pe interese comune. O publicație modernă și extrem de utilă analizând obiectiv starea Dobrogei.
Dar Simion Petrescu este și un bun antreprenor, în termenii de astăzi. Bine orientat, pe moșia lui din Carlichioiu – rebotezată în 1924 Rovine, cătun dispărut din vecinătatea Topraisarului, produce var, „cel mai bun var gras de pe moșia S. Petrescu (Carli-Chioiu, localitate unde fabrică varul mai înainte a se fi fabricat în alte localități din prejurul Constanței”, cum suna reclama pusă la loc în cinste în propria publicație.
Varul, „recunoscut ca fiind cel mai bun pentru construcții și mai cu seamă pentru tencuieli, care făcute cu acest var nu cad ca acele făcute cu alte varuri” se distribuia chiar din casele Simion Petrescu, str.Mircea cel Mare nr.95, Constanța, unde „se afla în vânzare și în detaliu”.
La aceeași adresă, dar la numărul 105 era înregistrat și sediul publicației Viitorul Dobrogei.
O știre publicată în presa centrală: „Astă-noapte, la orele 3, a ars moara sistematică a d-lui Simon Petrescu din Carlichioi, împreună cu toate mașinăriile și mașinele agricole. Moara era asigurată pentru 60 mii de lei. Pagubele trec de 100 mii lei. Se bănuește că focul a fost pus. Alte amănunte lipsesc. Autoritățile cercetează”.
Om politic pentru cauza Dobrogei
La 8 august 1905 Simion Petrescu a fost ales primar de Mangalia. Nu a stat mult pe scaunul primului edil, doar până la sfârşitul anului 1906. Apoi a fost numit președintele Consiliului județean.
Portret de politician
În momentul în care l-a întâlnit Lev Troski, personajul exotic cu numele Semion Petrescu era preşedinte al consiliului general și vorbea despre sine: ”Am fost în toate capitalele europene, am fost în America de Nord, la New York, Chicago, Boston, în Rusia, Varşovia, Viena. La început am fost profesor de gimnastică la Constanţa, apoi în calitate de artist la expoziţia universală de la Paris am participat cu o trupă aleasă pentru a demonstra frumuseţea dansurilor naţionale./.../
Sub numele de Simeone Universul a hălăduit prin întreaga lume în calitate de artist de circ. Clubul comercial din Chicago îi dăruise inelul de 15.000 de dolari pe care-l purta în deget.
Şi conchide Lev Troţki în editorialul său din Kievskaia Mîsl nr.243, 245, 246, 253 din 3,5,6,13 septembrie 1913: ”Pe fondul înghiţitorilor de săbii politice şi al echilibriştilor în vorbe, fostul gimnast de circ Simeone Universul, în calitate de politician de provincie, apare, cu briliantul său de la Chicago pe degetul inelar, nu ca o figură întâmplătoare, ci ca una simbolică”.
Publicist, fondatorul Viitorului Dobrogei
Publicaţia a avut un caracter eminamente politic, preocupat de problema drepturilor politice ale dobrogenilor, de modernizarea oraşului Constanţa, de administraţia locală.
În articolul-program intitulat Rostul nostru, autorul scria:
„O necesitate publică dă naştere acestei gazete. Apariţia ei răspunde unor împrejurări hotărâtoare prin cari trece patria noastră şi împreună cu ea Dobrogea. La lumina flăcărilor din primăvara trecută ne-am deşteptat şi am văzut cu groază cum se clătina din temelie tot ce se clădise până atunci în ţara aceasta: încă puţin mai trebuia şi totul s-ar fi prăbuşit pentru vecie, dar din valurile de sânge ce au înroşit pământul nostru şi din uriaşa ecatombă ce se întindea din Dorohoi la Severin, renaşte azi o nouă viaţă socială mai întărită şi mai sănătoasă de cum era: semn neîndoielnic al puterei de viaţă a neamului nostru.
În acest mers evolutiv şi de regenerare a ţărei, Dobrogea nu trebuie lăsată la o parte. Ea trebuie să trăiască viaţa patriei noastre, ea trebuie să împărtăşească ursita acesteia. De 30 de ani Dobrogenii fac fără murmur dovada supunerii şi credinţei lor către Tron şi aşezămintele ţărei.
De 30 de ani bat la porţile cetăţeniei române, ei, cari au înjghebat pe plaiurile acestui pământ neospitalier fiinţa neamului românesc; ei cari au adus cu dânşii aci patria română şi cu ea viaţa întregului nostru neam. Nu ajunge că poporul românesc este împrăştiat şi răzleţ în toate părţile? Să nu fie o apă şi un pământ nici măcar în ţara lui?
În numele marelor interese naţionale şi economice ce avem la gurile Dunărei şi pe ţărmul Mărei, În numele intereselor unităţii de Stat şi al bunului renume al ţărei noastre, cerem o egală îndreptăţire a cetăţenilor Dobrogei cu cei din ţară. Cerem întinderea regimului constituţional şi asupra locuitorilor din această parte a ţărei. Acesta este programul nostru. Acesta este rostul nostru în viaţa publică a Dobrogei”. Semna „Viitorul Dobrogei”.
Semion Petrescu vine cu precizări:
„La venirea mea în Constanţa am luat decizia cu amicul meu Măgură (actualmente avocat în Galaţi) şi cu Octavian Şeitan la formarea unui ziar dobrogian, în urmă cu D-nu Pariano şi Roman am dat concursul meu la ziarul Farul şi actualmente la ziarul Viitorul Dobrogei, organ Conservator-Democrat, format cu nemuritorul Bănescu decedat; rămânând azi cu amicul mei Lt. Col. Dr. Zissu şi alţii d-a continua acelaşi lucru, de cât simţul naţional ce-mi mişcă sufletul zicându-mi în continuu, fă-ţi datoria după cum şi-au făcut tatăl şi fratele tău“.
Și-a făcut datoria cu prisosință. A promovat tânăra sa țărișoară într-un periplu aventurier, în timpuri tulburi, și i-a dus faima peste oceane, a iubit cu ardoare Dobrogea natală și s-a străduit să își lase amprenta muncii sale în viața ei de început.
În aprilie 1916, presa transmitea ferparul de la înmormântarea lui Semion Petrescu.
„Figura destul de cunoscută a dlui Semion Petrescu a fost pentru ultima oară purtat astăzi pe străzile oraşului unde fusese preşedinte al Consiliului judeţean. Cortegiul a pornit de pe strada Mircea trecând prin centru şi apoi pe strada Carol, Mangalia şi spre cimitir urmat de un numeros public.
S-au depus coroane şi s-au dat onoruri pentru că defunctul era ofiţer al Coroanei României.
Îl plângeau Cecilia, soție, Eugenia și Jean Alessiu, fiu și ginere cu copiii, Despina Petrescu și Elena P. Droc, surori, Paraschiva, cumnată, alături de prieteni, pe cel care „ în etate de 60 de ani, ofițer al Coroanei României, fost președinte al Consiliului județean și profesor al liceului a încetat din viață la 16 aprilie 1916 ora 1 a.m.”
Despre Aurelia Lăpuşan
Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 21 de monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ștefan Lăpușan.
Sursa foto: Anuarul presei constanțene, capturi presă.
Citește și:
Valeriu Cheluţă-Georgescu. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
Scriitorul Pericle Martinescu. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
- Manuela Cernst 03 Feb, 2024 21:16 Excepțională readucere în memoria noastră a unui strălucit fiu al Dobrogei.Scrisă cu patima și erudiția proprii autoarei,evocarea se citește cu încântare.
- Manuela Cernst 03 Feb, 2024 21:16 Excepțională readucere în memoria noastră a unui strălucit fiu al Dobrogei.Scrisă cu patima și erudiția proprii autoarei,evocarea se citește cu încântare.